PSD numără deținuții din doi în trei și locurile din pușcării din când în când

Am documentat situația prezentată în actele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor ( ANP ). Ultimul raport anual disponibil pe site-ul instituției este cel pentru anul 2015.

Asta determină întrebarea: dacă ANP nu a publicat raportul pentru anul 2016, în temeiul căror date sunt fundamentate minunatele ordonanțe ale amnistiei și grațierii? Că nu ne dăm seama ce ar fi mai grav: să fie luată o decizie fundamentată pe date secrete, să fie luată o decizie fundamentată pe date vechi sau să fie o decizie fundamentată pe date incomplete?

Ca primă observație, din dezbaterea publică lipsește una dintre părți, poate cea mai importantă pentru că, fizic, este printre noi. Media a prezentat ( și nu discutăm aici despre tăria tonului folosit, funcție de condamnările suferite sau cei din conducerea unor posturi de televiziune ) nenumărate cazuri de condamnați bolnavi, suferinzi, care consideră că statul le încalcă drepturi fundamentale, în primul rând în temeiul suprapopulării penitenciarelor și a subfinanțării cronice. Nu contest aceste situații evidente.

Constat însă că din dezbaterea publică a lipsit total opinia victimelor. O persoană aflată după gratii este acolo pentru că a furat, tâlhărit, violat, a săvârșit fapte de corupție, a ucis. Nimeni, niciodată, nu a vorbit despre victime. Susținătorii din media ai amnistiei și grațierii nu au făcut-o și există primejdia ca nici pesediștii de la guvernare să nu o facă. Până astăzi, nu s-au obosit, sau poate le-a fost frică, sau poate nici nu se sinchisesc de opinia și interesele victimei celui care se află după gratii.

ANP informează în raportul anual pe 2015 că 43% dintre cei aflați după gratii erau acolo pentru infracțiuni contra patrimoniului. Evident, nu este treaba ANP și nu aș cere ANP să comunice dar Ministrul Justitiei ar trebui să își asume comunicarea informației referitoare la recuperarea prejudiciului. Un hoț poate fi condamnat pentru două găini dar dacă e vorba despre singurele două găini din curtea unei bătrâne care nu își permite nici acum să cumpere ouă, e o altă situație.

În esența, noi nu știm nimic despre victimele celor cărora PSD intenționează să le ierte condamnările. Și asta pentru că susținătorii amnistiei și grațierii au vorbit doar despre suferința condamnatului și deloc despre suferința victimei.

E o constatare care îndeamnă la reticența față de acest demers angajat electoral de pesediștii din PRU și aplicat acum de pesediștii din PSD.

Amnistia și grațierea corupților au determinat ieșirea oamenilor în stradă. Însă trebuie să fim atenți și la cealaltă dimensiune a amnistiei și grațierii: a tâlharilor, a interlopilor, a violatorilor, a hoților, care ar obliga oamenii nu să iasă în stradă ci să se baricadeze în case.

În raportul anual pe 2015, ANP spune numărul celor aflați în penitenciare, în comparație cu anii precedenți.

Ca observație, doar 35,7% se aflau în penitenciare ispășindu-și pedepsele în regim de maximă siguranță și în regim închis. Toți ceilalți sunt în regim semideschis, deschis, sau internați în centre de detenție ca măsură educativă.

Raportul anual pe 2015 al ANP comunică doar numărul celor aflați în penitenciare la 31 decembrie. Nu conține însă numărul celor care au intrat și nici al celor care au ieșit pe parcursul anului. Pentru că în sistem intră dar și ies. Această informație este conținută într-un alt material de pe site-ul ANP și este o informație deosebit de interesantă în context:

Deși ne plângem de supraaglomerarea continuă din penitenciare, în anul 2015 au ieșit din sistem mai mulți decât au intrat! La fel și în primele 5 luni ale anului 2016.

Pe 2015, sunt 13.781 la intrarea în sistem și 15.603 la ieșirea  din sistem. Diferența e de -1.822 ( -11,67% raport intrați vs ieșiți din sistem ). Datele ANP arată că sistemul se golește și fără amnistie și grațiere.

Mai mult, ANP spune că în ianuarie 2015 erau 29.969 deținuți, în ianuarie 2016 erau 28.179 deținuți iar în ianuarie 2017 sunt 27.559.

Pentru că întrebarea de bază este: despre câți deținuți este vorba?

PSD argumentează decizia amnistiei și grațierii prin supraaglomerarea penitenciarelor.

Însă conform datelor furnizate de Autoritatea Națională a Penitenciarelor într-un comunicat de presă datat 19 ianuarie 2017, la 17 ianuarie erau „27.559 persoane custodiate raportat la 18.985 locuri de cazare”, deficitul fiind de 8.574 de locuri.

În același comunicat, se afirmă că după gratii se află „1.625 persoane condamnate la pedeapsă închisorii de până la 5 ani inclusiv + 856 persoane condamnate la pedeapsa închisorii care au împlinit vârsta de 60 de ani + 14 femei însărcinate + 1.213 persoane care au în întreținere minori cu vârsta de până la 5 ani + 26 de persoane diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale”.

Total: 3.734 persoane grațiabile, ca să zic așa, gradul de suprapopulare fiind de 145,16%.

Or, 3.734 din 27.559 = 13,54%.

145,16% – 13,54% = 131,62%.

Băbăeț, înlocuim o suprapopulare de 145% cu suprapopulare de 131%. Ce să zic, brusc, condamnările la CEDO vor înceta.

Ca să nu mai spun că, uite, una din fundul grădinii pentru PSD: câți dintre cei care au obținut condamnarea României la CEDO sunt încadrați în categoriile vizate de amnistie/ grațiere?

Însă e obligatoriu studiul tabloului întreg. ANP spune că pe primul semestru al anului 2016, în închisori erau 25.297 persoane din care: 643 cu condamnări sub un an de închisoare,  1.909 cu condamnări între 1-2 ani de închisoare, 10.300 cu condamnări între 2-5 ani de închisoare, 7.327 cu condamnări între 5-10 ani de închisoare, 2.459 cu condamnări între 10-15 ani de închisoare, 1.539 cu condamnări între 15-20 de ani de închisoare, 953 cu condamnări de peste 20 de ani de închisoare și 167 cu condamnări pe viață.

Ar însemna să fie eliberați toți deținuții cu pedepse de până la 5 ani, indiferent dacă e vorba despre corupție, tâlhărie sau viol, indiferent dacă e vorba despre trafic de persoane, șantaj, vătămare corporală, sclavie, evaziune, cămătărie,  înșelăciune, conducere fără permis, profanare de cadavre sau morminte, abandon de familie sau proxenetism, indiferent dacă sunt recidiviști sau nu.

Tot din datele prezentate de ANP, la 30 noiembrie 2016, în penitenciare erau 50 de persoane condamnate pentru spălarea banilor, 539 pentru trafic de persoane, 1 braconier, 71 pentru infracțiuni silvice, 260 pentru infracțiuni privind Codul Vamal, aproape 1.000 pentru înșelăciune, aproape 100 pentru abuz în serviciu și peste 140 pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență, samd.

Revenind, marți, ministrul justitiei a declarat că „gradul de ocupare în penitenciare este de 150%. Noi avem 19.000 de locuri în penitenciare”. Este o dezinformare. ANP a publicat că la data de 3 ianuarie, în penitenciare sunt 17.892 de locuri. Un total de 18.970 de locuri include și locurile de cazare în spitalele penitenciar, acolo unde este un alt regim de detenție.

Gradul de ocupare declarat de ANP e de 145% și nu de 150% . Ministrul Justiției nu știe situația exactă. Sau, dacă o știe, nu o spune.

Problema în sine este că publicul nu are acces la informații exacte și complete.

Bunăoară, în ultima analiza publicată de ANP și care cuprinde intrările și ieșirile la nivel anual, cea pentru 2015, numărul celor intrați în sistem este un total. Da, în sistem figurează ca intrați 13.781 dar e vorba despre „nou intrați, reveniți din cercetări, reveniți din întreruperea executării pedepselor.  La fel și ieșiții din sistem, un număr de 15.603, care sunt liberați, ridicați în cercetări, decedați, liberați prin întreruperea executării pedepselor. Nu zice nimeni câți liberați și câți ridicați în cercetări.

E ca si cum am spune că în grupul parlamentar PSD de la Cameră sunt 154 de oameni, corupți și cinstiți, fără să spunem câți sunt corupți și câți sunt cinstiți.

Mai mult, nu știm câte din intrările sau ieșirile consemnate sunt ale unei aceleași persoane. În esență, asta e problema: la data de 1 ianuarie în penitenciar sunt deținuții A, B și C. 3 condamnați. La data de 1 februarie sunt A, D si E. Tot trei, dar în total vorbim despre 5 persoane.

Apoi, vorbim despre situația medicală a celor condamnați. În raportul ANP este dat numărul internărilor, nu al internaților. Situația trebuia prezentată diferențiat. Din 100 de condamnați, poate că 50 nu au fost internați nicio zi iar restul de 50 au fost internați de câte o dată, două ori șamd. Iar dacă grațierea se justifică prin calitatea sănătății, e obligatorie furnizarea stării de sănătate cu defalcări pe infracțiunile comise. E posibil să aflăm că sunt bolnavi 10% din violatori, 40% din tâlhari și 99% din corupți.

Încă o observație: dacă cei eliberați din închisori vor fi eliberați pentru că nu prezintă un pericol social, așa cum invocă susținătorii amnistiei și grațierii, de ce această stare de fapt este o constatare a guvernului, printr-o ordonanță și nu a unui judecător, printr-o sentință de suspendare a pedepsei cu închisoarea? Brusc, guvernul PSD  se substituie instanței de judecată?

Pentru că grațierea și amnistia nu sunt singurele mijloace ale diminuării numărului de deținuți.

Și încă o întrebare de ordin tehnic, în interes public: dacă PSD va elibera infractorii, cum va comunica acest lucru? „Au fost eliberați 10 infractori” sau vom ști și cine sunt infractorii eliberați și pentru ce fapte au fost condamnați?

Dorește sau nu dorește guvernul PSD să publice, chiar și anonimizat, cazierele infractorilor eliberați înainte de albirea acestora? Hai, că tot eliberarea cazierului e de-acum gratuită.

În final, o observație de ordin politic. Grațierea și amnistia au fost un angajament electoral al pesediștilor de la PRU. Lozinca a fost „mâncare, nu dosare” și românii au avut opțiunea de a vota un asemenea program. Inclusiv condamnații cu drept de vot care au votat cu urna mobilă.

Haideți să vedem câte voturi a obținut Partidul România Unită în secțiile de vot din proximitatea penitenciarelor, acolo unde au mers urnele mobile în care au votat condamnații:

POARTA ALBĂ
SV 518 = 178 voturi pe urna mobilă = 9 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 517 = 161 voturi pe urna mobilă = 7 voturi PRU la Camera Deputaților

AIUD 
SV 53 = 111 voturi pe urna mobilă = 18 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 59 = 48 voturi pe urna mobilă = 11 voturi PRU la Camera Deputaților
ARAD 
SV = 43 = 104 voturi pe urna mobilă = 14 voturi PRU la Camera Deputaților

CODLEA 
SV 182 = 161 voturi pe urna mobilă = 21 voturi PRU la Camera Deputaților

JILAVA 
SV 198 = 181 voturi pe urna mobilă = 32 voturi PRU la Camera Deputaților

RAHOVA ( aici sunt mai multe secții cu voturi multe pe urna mobiă )
SV 977 = 173 voturi pe urna mobila = 26 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 978 = 163 voturi pe urna mobila = 9 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 979 = 153 voturi pe urna mobila = 14 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 932 = 146 voturi pe urna mobila = 13 voturi PRU la Camera Deputaților
GIURGIU
SV 15 = 74 voturi pe urna mobila = 20 voturi PRU la Camera Deputaților
GALAȚI ( în zonă e și spitalul militar, nu știu exact la care din ele a fost urna mobilă de la penitenciar )
SV 40 = 165 voturi pe urna mobilă = 24 voturi PRU la Camera Deputaților
SV 37 = 99 voturi pe urna mobilă = 23 voturi PRU la Camera Deputaților

Și putem face o astfel de evaluare pe toate penitenciarele din țară.

Ideea e că nici măcar deținuții nu s-au înghesuit la oferta electorală a grațierii. M-aș fi așteptat ca numărul de voturi de pe urna mobilă să fie cel puțin egal cu numărul de voturi obținut de PRU.

Nu e deloc așa.

Or, DACĂ PE CONDAMNAȚI NU I-A INTERESAT SĂ ÎI VOTEZE PE CEI CARE LE PROMITEAU DIRECT ELIBERAREA, DE CE E SUBIECT DE ORDONANȚĂ?

Bibliografie

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/ministrul-justitiei-ia-in-calcul-gratierea-nu-insa-si-amnistia-651031

http://89.32.46.17/documents/10180/7602375/bilant+Administratia+Nationala+a+Penitenciarelor+rom.pdf/5b87fb13-fd0f-419b-aee0-e09dcfb5bbcb

http://anp.gov.ro/web/anp/dinamica-efectivelor

Situaţie

privind dinamica efectivelor de deţinuţi în perioada 01.01.2015 31.05.2016

Data Efectivul Intraţi în sistem

(nou intraţi, reveniţi din cercetări de la org. de poliţie, reveniţi din într. exec. ped.)

Ieşiţi din sistem

(liberaţi, ridicaţi în cercetări, decedaţi, liberaţi prin într. exec. ped.)

01.01.2015 30.156
31 ianuarie 29.969 1043 1230
28 februarie 29.902 1210 1277
31 martie 29.894 1494 1502
30 aprilie 29.557 1097 1434
31 mai 29.305 1088 1340
30 iunie 29.312 1440 1433
31 iulie 29.004 956 1264
31 august 28.642 722 1084
30 septembrie 28.351 1012 1303
31 octombrie 28.358 1270 1263
30 noiembrie 28.323 1132 1167
31 decembrie 28.334 1317 1306
TOTAL 13781 15603
Data Efectivul Intraţi în sistem

(nou intraţi, reveniţi din cercetări de la org. de poliţie, reveniţi din într. exec. ped.)

Ieşiţi din sistem

(liberaţi, ridicaţi în cercetări, decedaţi, liberaţi prin într. exec. ped.)

01.01.2016 28.334
31 ianuarie 28.179 949 1104
29 februarie 28.218 1278 1239
31 martie 28.366 1435 1287
30 aprilie 28.323 1187 1230
31 mai 28.309 1231 1245
30 iunie
31 iulie
31 august
30 septembrie
31 octombrie
30 noiembrie
31 decembrie
Total 6080 6105

Str.

NOTĂ

privind situaţia pe luna iunie 2016 a dinamicii şi structurii

efectivelor de persoane private de libertate

  1. În perioada 01 – 30.06.2016 în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost depuse 1.163 persoane, din care 1.037 nou intrate, 125 revenite din cercetări de la organele de poliţie şi 1 revenită din întreruperea executării pedepsei.
  1. În aceeaşi perioadă au ieşit din penitenciare 1.238 persoane, din care 1.083 liberate, 143 ridicate în cercetări de către organele de poliţie, 8 decedate şi 4 liberate prin întreruperea executării pedepsei.
  1. La data de 30.06.2016 în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se găseau 28.234 persoane (26.813 bărbaţi şi 1.421 femei).

Din acestea, 27.389 (25.999 bărbaţi şi 1.390 femei) se găseau în penitenciare, 532 (512 bărbaţi şi 20 femei) se găseau în centre de detenţie, iar 313 (302 băieţi şi 11 fete) se găseau în centre educative. Din totalul efectivului, 0,02% au săvârşit infracţiuni contra statului, 36,29% infracţiuni contra persoanei, 41,90% infracţiuni contra patrimoniului, 0,01% infracţiuni contra avutului public, 0,67% infracţiuni contra autorităţii, 5,07% infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege, 0,32% infracţiuni de fals, 1,30% infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială şi 14,42% infracţiuni prevăzute prin legi speciale.

Faţă de 31.05.2016, efectivul de deţinuţi şi minori existent în unităţile din sistemul penitenciar a scăzut/crescut cu 75 persoane.

  1. Din punct de vedere al situaţiei juridice, 1.337 sunt arestate preventiv, 745 sunt condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 26.152 sunt condamnate definitiv.

Din cei 26.152 condamnaţi definitiv, 0,01% au săvârşit infracţiuni contra statului, 36,21% infracţiuni contra persoanei, 41,78% infracţiuni contra patrimoniului, 0,01% infracţiuni contra avutului public, 0,59% infracţiuni contra autorităţii, 4,98% infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege, 0,33% infracţiuni de fals, 1,35% infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială şi 14,74% infracţiuni prevăzute prin legi speciale.

Situaţia din punctul de vedere al duratei pedepselor/sancţiunilor aplicate de instanţele de judecată, se prezintă astfel:

  1. A. Pedeapsa închisorii/detenţiunii pe viaţă
Tipul pedepsei/Durata Sub 1 an închisoare 1 – 2 ani închisoare 2 – 5 ani închisoare 5 – 10 ani închisoare 10 – 15 ani închisoare 15 – 20 ani închisoare Peste 20 ani închisoare Detenţiune pe viaţă Total
Total pedepse aplicate 643 1909 10300 7327 2459 1539 953 167 25297
  1. B. Internare în centrul de detenţie
Tipul/Durata sancţiunii sub 1 an internare CD 1 – 2

ani internare CD

2 – 5

ani internare CD

5 – 10

ani internare CD

10 – 15

ani internare CD

Peste

15 ani internare CD

Total
C.D. 8 68 323 80 37 1 517
  1. C. Internare în centru educativ
Tipul/Durata sancţiunii sub 1 an internare CE 1 – 2

ani internare CE

2 – 5

ani internare CE

Total
C.E. 35 199 104 338
  1. Structura efectivelor în funcţie de profilul spaţiilor de cazare
Observare- carantinare Arest preventiv Regim semideschis Regim deschis Regim închis Regim de maximă siguranţă Centru de detenţie Centru educativ Tranzit
695 2183 10356 4112 7987 1947 517 338 99
28234
  1. După starea de recidivă, 11.109 sunt recidivişti, 6.546 sunt cu antecedente penale, 10.579 sunt fără antecedente penale.
  2. La data de 30.06.2016, în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se găseau un număr de 288 (279 bărbaţi şi 9 femei) persoane private de libertate de cetăţenie străină, din 46 state, din care 96 (89 bărbaţi şi 7 femei), cetăţeni ai Uniunii Europene. Precizăm că 3 persoane dintre acestea sunt apatride.
  3. Din totalul persoanelor private de libertate existente în penitenciare, 1.259 (1.222 băieţi şi 37 fete) sunt tinere între 18-21 ani arestate pentru următoarele infracţiuni: 406 furt (10 Cod penal vechi şi 396 Cod penal nou), 154 omor (15 Cod penal vechi şi 139 Cod penal nou), 474 tâlhărie (17 Cod penal vechi şi 457 Cod penal nou), 101 viol (7 Cod penal vechi şi 94 Cod penal nou), 19 trafic de minori (art.211 Cod penal nou), 5 ultraj (art.257 Cod penal nou), 15 conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 9 constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 Cod penal nou), 13 Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi 63 alte infracţiuni (1 Cod penal vechi, 56 Cod penal nou şi 6 alte Legi speciale).

Pentru 1037 din acestea hotărârile sunt definitive, 82 condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 140 sunt arestate preventiv.

  1. La data de 30.06.2016, în Centrele de detenţie se aflau un număr de 532 (512 băieţi şi 20 fete) persoane private de libertate.

Situaţia juridică şi repartizarea acestora pe centre se prezintă astfel:

CD Craiova CD Tichileşti Total

CD

Categorii de deţinere total Minori Tineri Majori total Minori Tineri Majori
278 81 155 42 254 91 143 20 532
Sancţionaţi definitiv cu CD Regim deschis 138 20 87 31 91 17 66 8 229
Regim închis 94 25 58 11 104 23 70 11 198
Sancţionaţi în PI cu CE 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sancţionaţi în PI cu CD 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Arestaţi  preventiv 29 25 4 0 46 42 4 0 75
Observare carantinare 17 11 6 0 13 9 3 1 30
  1. La aceeaşi dată, în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se găseau 372 (352 băieţi şi 20 fete) minori, arestaţi pentru următoarele infracţiuni: 109 furt (109 Cod penal nou), 35 omor (1 Cod penal vechi + 34 Cod penal nou), 173 tâlhărie (1 Cod penal vechi + 172 Cod penal nou), 43 viol ( art.218 Cod penal nou) şi 12 alte infracţiuni (3 Cod penal vechi şi 9 Cod penal nou).

Pentru 277 din aceştia hotărârile sunt definitive, 17 sunt condamnaţi prin hotărârea primei instanţe, iar 78 sunt arestaţi preventiv.

Din cei 277 minori sancţionaţi definitiv, 175 sunt cu măsura internării într-un centru educativ şi 102 sunt cu măsura internării într-un centru de detenţie, iar din cei 17 sancţionaţi prin hotărârea primei instanţe 10 sunt cu măsura internării într-un centru educativ şi 7 cu măsura internării într-un centru de detenţie.

În centrele educative şi centrele de detenţie se aflau un număr de 322 minori, iar 50 sunt custodiaţi pe secţiile speciale din penitenciare în care se execută măsurile educative, pentru care instanţa a dispus continuarea/executarea în penitenciar, sau aflaţi temporar în tranzit pentru afaceri judiciare ori internaţi în spitalele penitenciar.

  1. În Centrele Educative se găseau un număr de 313 (304 băieţi şi 9 fete) persoane sancţionate cu măsura educativă a internării în centru educativ.

Repartizarea acestora pe centre se prezintă astfel:

Minori Tineri Majori Total
Total Băieţi Fete Total Băieţi Fete Total Băieţi Fete
CE Buziaş 79 70 9 77 74 3 9 9 0 165
CE Tg. Ocna 71 71 0 71 71 0 6 6 0 148
Total 150 141 9 148 145 3 15 15 0 313

Legendă:      CE = centru educativ

CD = centru de detenţie

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s