Singuri împreună

Evoluția organizării societății umane ne-a adus în punctul în care, statistic, este demonstrat că regula catastrofei e că se întâmpla atunci când două sisteme cedează, consecutiv sau simultan. E valabil și atunci când cad avioane și atunci când se scufundă nave și atunci când se prăbușesc poduri. E valabil oriunde și oricând se întâmplă catastrofe.

În cazul incendiului din București au cedat cinci sisteme.

A. Sistemul de autorizare.

Pentru că a fost creat astfel încât să permită cel puțin o breșă: o structură îți autorizează firma și alte structuri îți autorizează fiecare domeniu de activitate în parte: tipii de la mâncare pentru mâncare, tipii de la fisc pentru bani, tipii de la pompieri pentru scântei, tipii de la primărie pentru numărul de metri pătrați pe care ți-i impozitează, tipii de la muncă pentru contractele de muncă, etc.

Toți sunt abilitați să te controleze, nimeni nu are voie să te bușească pentru ceva ce nu e în domeniul lui. Ăia de la pompieri nu te pot sancționa dacă ai angajați la negru. Ăia de la angajați la negru nu te pot buși dacă nu ai sprinklere. Iar dacă o fac, pot să fie chemați în instanță pentru că i-au hărțuit pe un domeniu care nu e al lor.
Asta înseamnă că pompierii trebuie să vorbească cu primăria, primăria trebuie să vorbească cu sanepidul, sanepidul trebuie să vorbească cu inspecția muncii, șamd.

Caz clasic de copil cu șapte moașe care rămâne cu buricul netăiat.

Din cauza asta e nevoie de o bază de date unică.

B. Retrocedările din Centrul Vechi.

Asta a dus la împroprietărirea unora care nu știu să câștige decât din forma continuată a proprietății. Adică din chirii. Proprietarul imobilului îl închiriază. Chiriașul are astfel scuza că nu poate să investească, ( niște bani pe care, chiar dacă îi are, nu prea-i poate justifica ) pentru că nu e spațiul lui.

C. Costul responsabilității.

Pe pereți putea fi și un burete neinflamabil. De x ori mai scump. Clădirea aia putea să aibă și alte 8 uși. Puteau să-i perforeze pereții și să facă și uși, după consolidare. Puteau să aibă și zece inși pregătiți cu extinctoare în seara respectivă. Dar astea costă nu doar bani ci și timp dar mai ales expertiză. În consecință, o bere va costa mai mult, ceea ce dăunează grav competitivității.

D. Atmosferă „incendiară”.

Întuneric + zgomot + fum de țigara + poate și alcool + poate și fumul de la un joint tras trei metri mai încolo + surprinderea. La un loc, asta duce încetinirea timpului de reacție conștientă. S-a trecut pe instinct și n-a mai acționat decât amigdala. Asta a dus la îmbulzeală. Morții n-au murit doar intoxicați cu monoxid de carbon sau orice altceva ci și zdrobiți de cei care au venit din spate.

E. Estimarea incorectă temporar a necesarului de intervenție.

Asta pentru că în primele minute nimeni de-afară nu știa ce e înăuntru și nimeni dinăuntru nu știa ce e afară. La asta se adaugă înghesuiala clădirilor și străzilor din Centrul Vechi, obturate de mașinile parcate. Poți să fii supărat că o ambulanță a făcut 8 minute dar, dacă nu ții cont că pentru ultimii 300 de metri a pierdut 3 minute, ești un bou.

31 + morți.

Nasol.

Dar ceea ce urmat e cel puțin la fel de sinistru.

1. M-a impresionat până la vomă o persoană care leșină la tv după controale și autorizații ( pe bună dreptate în momentul respectiv ) deși, zile înainte, afirma că autorizațiile ( birocrația ) și controalele omoară firmele.
Sunt curios dacă, în urma unui val de controale inevitabil, peste două luni vom afla că 80% din cluburile din România au fost închise, ceea ce va genera 10.000 de șomeri și nu știu câți lei pierdere la buget, aceeași persoană va deplânge situația.

Băi, hotărâți-vă!

2. La fel, publicul are un comportament, zău, schizofrenic.

Opinia publică este hăisa, cu vocea publică este ceaua iar comportamentul publicului stă în șanț.
Avem mantra de a cere amenzi, de a cere controale.
Vrem să vedem corectat prin sancțiune continuă comportamentul persoanelor publice și al persoanelor juridice de interes public, private sau de stat.

În cazul asta, am următoarea mirare:
Un mort intoxicat cu monoxid de carbon și zdrobit în picioare de supraviețuitori este la fel de mort și într-un club și într-un bloc de locuințe și într-un gang de bloc și într-o biserică. Este la fel de mort și la 27 de ani și la 77 de ani, arhitect sau pensionară de CAP.
Este la fel de mort și dacă a ascultat rock, Mozart, manele sau psalmi.
Vrem închiderea incintelor care nu au câte o ușă pentru fiecare 50 de persoane cu condiția să fie cârciumi? Dar avem biserici unde intră la fel de mulți oameni și au tot o singură ușă. Și nu, babele de la țară nu pot să fugă prin altar deoarece, se știe, femeile nu au voie să intre acolo.

Un mort este la fel de mort și dacă moare asfixiat și ars împreună cu alți 30, ascultând rock, într-un club sau singur, în casă, uitându-se la telenovele.

Sunteți, deci, gata, să vedem amendați 800.000 de români, proprietari de case încălzite pe sobe cu lemne care nu și-au mai curățat hornurile de când trăia Dej?
Sunteți, deci, gata, să vedem alte sute de mii de români, proprietari de case încălzite cu centrale termice pe gaze neverificate de când era Iliescu președinte?

Și da, cred că altarul de lumânări nu trebuia făcut la locul tragediei ci la primăria sectorului 4 și la Parlament.

Păi, ăștia o fac pe morții de trei zile.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s